It's the end

      Gata! S-a terminat! M-am saturat! M-am saturat de fiecare barfa auzita pe la colturi! M-am saturat de fiecare minciuna auzita si spusa de asa zisi preteni! M-am saturat de acei "prieteni" care te fut pe la spate...probabil asa sunt toti, cine stie poate au motivele lor.
      Azi, totul s-a terminat... Azi ma simt ca si cum as fi renascut...De azi nu mai sunt eu(oricine as fi)...De azi sunt EU, singura persoana care conteaza pentru mine...da stiu ca suna foarte egoist, dar toate astea din cauza lor, din cauza ,, prietenilor,,. Toti vor cate ceva si iti sunt prieten pana obtin acel lucru, iar apoi se comporta ca si cum nu te-ar cunoaste, ca si cum tu esti un alt oarecare pentru ei, cu toate ca ai petrecut atatea clipe frumoase cu ei...Prietenii mor, nu pentru ca asa trebuie, ci pentru ca asa vor ei...i-au un burete si sterg totul din viata si inima ta, iar la sfarsit e la fel ca la inceput: un imens gol....
     "Prietenii" pleaca, dispar, mor, fac orice ca sa scape de tine dupa ce si-au indeplinit telul...dar amintirile raman..
      Si orice sfarsit are un nou inceput...De azi, singuru lucru care imi ''ocupa'' viata sunt eu...eu... impreuna cu acele amintiri impachetate frumos si inchise intr-o cutie, sigilata si ascunse foarte bine intr-un  coltisor din inima mea...Si asa va ramane totul pana cand voi cunoaste adevarata prietenie...pana cand o persoana va sti  ce inseamna sa fi prieten adevarat....si va sti sa demonstreze acest lucru...pote ca exista si poate au facut deja acest lucru...NU STIU!...Voi tine acest secrte inchis impreuna cu amintirile in inma mea.
PS:
       As vrea ca aceasta stare pe care mi-o exprim aici sa fie trecatoare si pana diminea sa uit totul....DAR NU STIU DACA POT!!!

Sala de asteptare

     Stau...ma plictisesc. Ochii amortiti de oboseala nu stau locului... incerc sa fac fata plictiselii, cautand cu atentie orice lucru cat de putin interesant. Dar fara rost, e ca si cum as cauta acul in carul cu fan. Parca as fi intr-o alta lume complet diferita de a mea, parca as fi intr-un film alb-negru. Stau cu ochii atintiti in podea incercand sa nu bag in seama monotonia ce ma inconjoara, dar fara putinta, nu ma pot gandi la nimic, gandurile imi sunt blocate, iar mintea imi este constransa de linistea de mormant ce ma inconjoara. Pretutindeni aud si vad aceliasi lucruri, usi care se deschid si care se inchid, pasi facuti indarat. Singurul lucru care ma mai tine treaza si nu ma lasa sa zbor spre o lume minunata a visurilor este scaunul rece de care stau lipita.
      Liftul se deschide... in camera isi face aparitia un batranel, putin cocosat, cu ochelari, cu parul carunt, care tine o servieta in mana. Priveste derutat in jurul lui, face cativa pasi si se opreste in fata unei usi pe care scria ''SALA DE TRATAMENTE''. Sta aproximativ cinci minute in fata usii uitandu-se la ea ca la o comoara nepretuita, pana cand isi face aparitia o asistenta pe care o intreaba unde este sectia de ''ORTOPEDIE'', care era cu un etaj mai jos. De cum aude raspunsul la intrebare, batranelul porneste grabit intracolo. Acesta mi s-a parut cel mai interesant lucru din sala de asteptare. Dar probabil imi era mult prea somn ca sa observ lucrurile cu adevarat importante. Pentru Dumnezeu eram intr-un spital, aici se salvau zilnic zeci de vieti. Eram inconjurata de niste oameni minunati, care din iubire fata de oameni si din dorinta de a-i ajuta au facut o pasiune, pe care au transformat-o mai tarziu intr-o meserie, pe care as putea sa o numesc un voluntariat, pentru ca acesti oameni minunati si-au tocit coatele pe bancile scolililor, ale liceelor si ale facultatilor, pentru ca mai apoi sa devina ceea ce de mici visau sa fie...DOCTORI...toate astea pentru un salariu de rahat, pentru o munca facuta aproape pe gratis...Dar ei fac aceste lucruri din iubire fata de oameni, sau cel putin o faceau inainte ca rautatea, lacomia, lenea si ura sa intervina intre ei si pasiunea lor, intre ei si meseria lor, ba mai mult sa intervina intre ei si oamenii de care trebuie sa aiba grija...
        Dar acum imi e mult prea somn sa ma gandesc la toate aceste lucruri...
(P.S.: trebuia ca aceasta postare sa fie publicata cu cateva zile in urma, dar din motive personale am fost impiedicata sa fac acest lucru. Aceasta postare nu reprezinta nimic altceva decat starea si gandurile mele dint-un anumit moment al zilei....daca cineva considera acest lucru ridicol: NU-MI PASA!!!)..........
                                                                                               Multumesc!

Deja vu

     De ce din nou? De ce simt asta din nou? De ce am aceliasi ganduri pripite din nou?...Ma simt ciudat, la fel ca si cum as fi mancat acelasi lucru  stricat pentru a doua oara. De ce prin cap imi umbla din nou nou aceliasi visuri si fantezi? De ce ma simt din nou aiurea...ca si cum as avea fluturi in stomac...Poate ca e doar vina ei ...a inimii.
     Nu vreau sa fiu asa...o umbra...care cutreiera lumea asta fara nici un tel....Nu: ASTA NU SUNT EU!...am niste aspiratii, pe care vreu sa le urmez, nu vreau sa cad din nou la fiecare piedica pusa de prietenul nostru timpul....Poate ca da, e doar vina lui, vina timplului, care ne invaluie in iluzii si placeri, care ne arata diferite cai, dar dintre toate noi trebuie sa alegem una...
     Da asa este, imi amintesc, imi amintesc drumul acesta, am mai fost pe aici, nu foarte de mult. Imi amintesc fiecare clipa in care credeam ca lumea mea s-a sfarsit, ca telul meu in aceasta lume a murit si asteptam in orice clipa ca cerul sa-mi cada in cap...Nu mai vreau sa traiesc asta, nu mai vreau sa traiesc in trecut, lasandu-mi amintirile sa-mi mistuie sufletul...Nu mai vreau sa traiesc un Deja vu.

Summer

     Vara este pentru toti cel mai asteptat moment al anului...momentul cand uiti de grij, de stres, de scoala, iar singurl lucru pe care si-l doresc toti este sa se relaxeze, fiecare in stilul lui. Unii ar sta toata vara intinsi pe malul marii, lasandu-si corpurile ,,savurate'' de razele incinse ale soarelui si dezmierdate de valurile impunatoare ce se izbesc de mal, parand a fi niste cristale pretioase care lipsite de orice impuritate mangaie grijuliu plaja incinsa. Altii prefera sa cerceteze necunoscutul, sa strabata codrii si muntii de cand prima raza de soare a aparut gratioasa pe pamant, pana ce enigmatica luna si-a scuturat pelerina cea neagra peste cer, imrastind pretutindeni praf negru, si ici colo niste stelute magice. Unora nu le pasa de locoul unde se afla, ei iubesc vara doar pentru simplul fapt ca pot sa se trezesca la ce ora vor si nu sunt obligati sa respecte un orar stict.
     Pentru mine, vara era mereu un motiv de bucurie, din mai multe motive...Dar aceasta vara a fost mult mai asteaptata decat celelalte...credeam ca va fi cea mai frumoasa vara din viata mea, chiar mai frumoasa decat cea care a trecut...ma gandeam ca vara aceasta va fi minunata pentru ca eu credeam ca voi recupera ceva ce am pirdut odata ce vara trecuta a apus(ceva despre care nu vreau sa vorbesc acum). Dar nu a fost asa...vara asta s-a dovedit sa nu fie asa cum am planuit-o eu...VARA ASTA E MULT MAI BUNA DECAT ORICE ALTA VARA DIN VIATA MEA!!!...Chiar daca nu e asa cum am planuit-o, vara asta tot e minunata, pentru ca mi-am dat seama ca lucrul pentru care eu asteptam  vara nu mai are nici o valoare pentru mine, e nesemnificativ...Cei care stiu despre ce vorbesc o sa spuna ceva de genu: ''Zici asta, da nu o si crezi''. Da e adevarat am mai zis asta de multe ori, dar acum simt ca e sfarsitul, cel putin pentru o perioada lunga de timp...De obicei judecam oamenii doar dupa aparente, dar vara asta mi-a dat oportunitatea de ai cunoaste mai bine, mult mai bine decat ii stiam, si a-mi da seama cine sunt ei cu adevarat. Acum pot sa zic cu zambetul pe buze(pentru prima oara) ca sunt fericita pentru ca nu am facu ceea ce mi-am propus(probabil daca as fi facut-o vara ar fi fost un esec).
       Vara asta imi va ramane tiparita mereu in memorie, pentru ca este o vara minunata, o vara care a inceput minunat si sper sa se termine la fel. Chiar daca pana acum nu am mers in niciun loc fabulos, vara a inceput cum nu se poate mai bine, deoarece am descoperit cum sunt in realitate  persoanele care ma inconjoara, si mai important mi-am demonstrat mie inca o data(cu greu) ca RATIUNEA ESTE MAI PUTERNICA DECAT SENTIMENTELE...
       Vara frumoasa in continoare si nu uitati facei orice lucru ce va trece prin cap...vara totul este posibil!

                                                                                                 Peace!